sâm. dec. 4th, 2021

Potrivit rezultatelor unui sondaj publicat miercuri, doar 10% dintre maghiarii din Transilvania consideră că patria lor este România, şi numai 5%, că România este locul lor natal. Majoritatea respondenţilor au indicat că patria lor şi locul lor natal sunt Transilvania sau o altă regiune mai mică a acesteia.

Rezultatele sondajului – care a fost realizat în iulie 2021, pe un eşantion de 1128 de persoane, reprezentativ pentru maghiarii din Transilvania – au fost prezentate miercuri, la o conferinţă de presă care a avut loc la Cluj-Napoca, de către Tibor Toró şi Tamás Kiss, reprezentanţi ai Institutului Bálványos şi ai Transylvania Inquiry.

Potrivit comunicatului emis în urma conferinţei de presă, obiectivul sondajului realizat prin intermediul unor chestionare a fost acela de a analiza structura identitară şi conceptul de naţiune al maghiarilor din România, respectiv relaţia acestora cu Ungaria.

Rezultatele au fost comparate şi cu cele ale unor sondaje similare realizate de către Institutului de Cercetare pentru Minorităţi al Academiei Maghiare de Ştiinţe (2007 şi 2010), de către Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (2013), de către Kvantum Research (în 2016) şi Institutul Bálványos (în 2019), fiind formulate concluzii şi cu privire la modul în care opiniile s-au schimbat în timp.

Marea majoritate a respondenţilor (89%) consideră că maghiarii din Transilvania fac parte din naţiunea maghiară. Totuși, 56% dintre cei chestionaţi consideră că maghiarii din România fac parte din naţiunea română. Această proporţie este mai mare decât a reieşit în 2013 şi 2019, însă este mai mică decât în 2010 şi 2016. Nu au apărut modificări nici în privinţa întrebării
formulate la modul personal; în continuare, majoritatea nu se consideră membri ai naţiunii române.

Maghiarii din România consideră că patria lor, respectiv locul lor natal este, în primul rând, Transilvania (47%, respectiv 43%). Unităţi teritoriale mai mici (Ţinutul Secuiesc, Partium, Banat, o aşezare dată) s-au regăsit în 37% dintre răspunsurile oferite la întrebarea cu privire la patrie şi locul natal. Menţionarea Ungariei sau a Bazinului Carpatic este neglijabilă în cadrul răspunsurilor. Doar 10% dintre cei chestionaţi au spus că România este patria lor, şi numai 5%, că este locul lor natal.

Cercetătorii au constatat că în deceniul care a trecut, proporţia celor care consideră că patria lor, locul lor natal este România a tot scăzut, iar proporţia celor care au indicat drept patrie regiuni mai mici decât Transilvania a crescut fără echivoc.

Potrivit cercetătorilor, faptul că proporţia celor care simt un ataşament pozitiv faţă de drapelul secuiesc a crescut de la 66%, la 73%, se poate atribui conflictelor simbolice din ultimii ani. Atitudinile faţă de drapelul român şi cel maghiar abia dacă s-a schimbat.

Cea mai importantă schimbare legată de identitatea naţională a fost înregistrată în ceea ce priveşte criteriile de apartenenţă
naţională. Sondajul a arătat că în rândul respondenţilor există un consens cu privire la faptul că cele mai importante criterii pentru
determinarea apartenenţei la naţiunea maghiară sunt: ca cineva să se considere maghiar (98%), să vorbească limba maghiară (96%) şi să aibă origine maghiară.

Până acum, cetăţenia maghiară nu a reprezentat un factor determinant pentru apartenenţa naţională. În 2016, doar 26% dintre cei chestionaţi au spus că “pentru ca cineva să fie cu adevărat maghiar” trebuie să aibă şi cetăţenie maghiară. Până în 2021, această proporţie a ajuns la 52%. Acest lucru înseamnă că au devenit majoritari cei care consideră că cetăţenia maghiară este un element important în definirea identităţii.

Mai mult de jumătate dintre respondenţi (53%) au spus că sunt foarte mândri, iar 40%, că sunt mândri că sunt maghiari. Proporţia celor care nu sunt mândri de identitatea lor a fost neglijabilă (4%).