mie. ian. 19th, 2022

Guvernul pregătește un nou instrument pentru limitarea libertății de exprimare: CNA va avea puterea de a elimina clipuri postate în ONLINE, scriu jurnaliștii de la r3Media.ro

Săptămâna trecută, o știre privitoare la extinderea ariei de control a CNA și asupra conținutului audio/ video distribuit în online trecuse neobservată. Site-ul Profit.ro scria despre un proiect de modificare a Legii Audiovizualului care fusese amânat de trei ori. Dacă proiectul nu ar fi fost oprit de la dezbateri de trei ori, până acum CNA ar fi avut, deja, control asupra a ceea ce este postat pe internet sub formă de conținut audio sau video.

Inițiatorul acestui act normativ era Guvernul, prin Ministerul Culturii, și urmărea să transpună, în literă și spirit, Directiva UE 1808/ 2018, privind serviciile mass-media audiovizuale.

Acum, după trei amânări, Guvernul interimarului Cîțu a trimis din nou proiectul în Parlament. Se propune, printre altele, redefinirea noțiunilor de „serviciu media audiovizual”, „program”, „retransmisie”, „comunicare comercială”, „sponsorizare”, „plasare de produse”, „licență audiovizuală” și „codare”. Sunt propuse definiții noi pentru noțiunile de „serviciu de platformă de partajare”, „material video generat de utilizator”, „decizie editorială”, „furnizor de platformă de partajare” și „autorizare servicii media audiovizuale la cerere”, etc.

În proiectul de lege se mai arată că CNA are „dreptul de a restricționa un serviciu media audiovizual dacă acesta incită la ură, violență sau  instigă la terorism, ori dacă reprezintă un risc pentru sănătatea sau securitatea publică”. Oare asta să fie la ce s-a referit Raed Arafat când a spus că „ar trebui tăiat microfonul” persoanelor care au altă părere, față de autorități,  în ceea ce privește un tratament medical?

Ce ar putea să însemne asta? Ar putea să însemne adâncirea urii, a temerii și a suspiciunii într-o societate din ce în ce mai segmentată. „Restricționarea unui serviciu media audiovizual dacă acesta incită la ură”. Sună bine, nu?

Dar ce fel de discurs ar putea incita la ură? Păi, dacă te-apuci să faci analiză pe text, orice ar putea să stimuleze un discurs al urii, pentru că, repet, trăim într-o societate segregată de termeni corecți politic.

Imbecilitatea discursului corect politic începe să nu mai aibă limite. Totul poate să rănească sensibilități. Trebuie să fii atent la ce scoți pe gură în fiecare moment din viața ta, ca nu cumva să deranjezi. Un pavilion al sensibililor de toate felurile e gata să facă implozie dacă folosești un cuvânt care, din data de, e considerat incorect politic. Iar, în toată această ecuație cu integrale și cu ridicări la puteri și cu reduceri la absurd, CNA vine să pună piciorul în prag, sub pretext că veghează la normă.

Adoptarea unui astfel de proiect de lege ar veni într-un moment în care, oricum, marile companii media sunt acuzate că încalcă libertatea de exprimare a utilizatorilor pe criterii politice. Polonia a anunțat că statul își va apăra toți cetățenii în fața Big Tech. În România, statul se pregătește să facă exact opusul.

Dragoș Stanca: „Transpunerea în România a legislației UE în domeniu lasă loc chiar suspendării unui domeniu web care încalcă legislația audio-vizuală”

Cât este de pregătită CNA, această instituție de reglementare a discursului în radio și televiziune, să preia controlul și să-și exercite puterea asupra conținutului postat de persoane private pe internet? Este posibil, logistic, ca CNA să controleze conținutul audiovideo din online? Reamintim că membrii Consiliului sunt numiți politic. Ultimii intrați sunt Mircea Toma, susținut de USR-PLUS, Dorina Rusu, susținută de președintele Klaus Iohannis, şi Ionel Palăr şi Valentin Jucan, propuși de PNL.

Dragoș Stanca este antreprenor în domeniul digital și expert în social media. L-am întrebat cum i se pare lui treaba asta cu controlul CNA asupra conținutului audiovideo postat în online,scriu jurnaliștii de la r3Media.ro

Dragoș Stanca: „Fără îndoială, trebuie să existe responsabilitatea autorilor unor materiale cu conținut ilegal difuzate online la fel cum, în egală măsură, companiile din domeniu – în special marii playeri globali care operează produse precum Youtube (Google), TikTok (Bytedance) sau Facebook – nu se pot ascunde la infinit sub scuza „noi suntem doar o platformă, nu e responsabilitatea noastră”.

Cu toate acestea, expedierea unei probleme atât de complexe și plasarea ei în sarcina unui organism care funcționează pe baza unor nominalizări făcute politic, cum este CNA, nu are cum să fie privită cu relaxare.

În forma trimisă spre analiză în Parlament, transpunerea în România a legislației UE în domeniu lasă loc chiar suspendării un domeniu web care încalcă legislația audio-vizuală.

Putem oare ca cetățeni să fim relaxați cu ideea că un președinte sau premier nervos din viitor va putea influența o decizie de tipul suspendarea accesului la domeniul youtube.com sau facebook.com?