Potrivit Context.ro, soția lui Bogdan Licu, fost procuror șef al Parchetului General și actual judecător la Curtea Constituțională a României, a fost angajată într-un proiect al lui Alexandru Cumpănașu, derulat din fonduri europene, în parteneriat cu statul. În același timp, Monica Licu lucra pentru Serviciul Român de Informații. Când Alexandru Cumpănașu a început să aibă probleme cu derularea proiectelor pe fonduri europene, Bogdan Licu i-a venit în ajutor, într-o campanie despre abuzul statului împotriva persoanelor care lucrează cu bani europeni. În prezent, Cumpănașu este trimis în judecată de procurorii DNA sub acuzația de corupție.
Monica Licu a lucrat pentru Alexandru Cumpănașu într-un proiect european de 7 milioane de lei, pe care Asociația pentru Implementarea Democrației (AID), condusă de acesta, l-a derulat împreună cu Ministerul Sănătății, începând cu februarie 2011.
Monica Licu a intrat în proiect în 12 noiembrie 2013, în calitate de expert, și era plătită cu 150 de lei pe oră. “Buna Guvernare prin Integritate și Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc”, așa cum se numea proiectul, a făcut parte din Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă și a Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015, la fel cum s-a întâmplat cu multe dintre proiectele în care a fost partener AID.
Rapoartele de activitate semnate de Monica Licu și Alexandru Cumpănașu
În perioada iunie-august 2014, Monica Licu a participat 62 de ore la ”detalierea competențelor și integrarea într-un model național de raportare” a activității Consiliilor Etice de la nivelul unităților sanitare și alte 6 ore la ședințe de lucru la nivelul AID sau al Ministerului Sănătății. În luna septembrie, Monica Licu a prestat 106 ore de muncă, în schimbul cărora a încasat de la AID 15.900 lei.
Proiectul european “Bună Guvernare prin Integritate și Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc” s-a desfășurat prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA) 2007-2013, iar contractul de finanțare a fost semnat în noiembrie 2011, în valoare de aproximativ 7 milioane de lei.
În februarie 2011, Ministerul Sănătății, beneficiarul proiectului, semna acordul de parteneriat cu Asociația pentru Implementarea Democrației, în calitate de partener, pe o durată de 24 de luni.
Obiectivul proiectului era, în principal, combaterea corupției din sistemul sanitar, instruirea personalului și crearea unui sistem de integritate la nivelul Ministerului Sănătății și creșterea gradului de satisfacție și încredere a pacienților.
Printre activitățile derulate, proiectul își propunea să realizeze un program de instruire pentru personalul din managementul unităților sanitare, pentru a crește capacitatea instituțiilor sanitare în contextul procesului de descentralizare, măsurarea gradului de satisfacție a pacienților, să creeze un compartiment de integritate la nivelul MS, să realizeze un program de instruire la nivelul DSP-urilor și a consiliilor județene pentru a monitoriza achizițiile publice din sistemul sanitar, să tipărească un manual de bune practici în domeniul organizării și monitorizării procedurilor de achiziții publice și contractărilor din sectorul de sănătate, să instruiască personalul din managementul unităților sanitare în scopul promovării calității și integrității în serviciile oferite în sistemul sanitar sau să monitorizeze impactul asupra activității consiliilor etice de la nivelul tuturor unităților sanitare.
Monica Licu și legătura cu SRI
Conform declarațiilor de avere ale soțului, Monica Licu a încasat de la SRI în același an, 2014, suma de 50.000 lei pentru “asistență psihologică”. În total, în perioada 2013-2016, Monica Licu a încasat de la SRI 233.000 de lei. Conform declarațiilor de avere ale soțului, în 2017 Monica Licu a încasat doar pensie, în valoare de aproximativ 76.000 lei.
Monica Licu (sursa foto: exmedica.ro via pressone.ro)
Conform pressone.ro, Monica Licu (53 de ani) este licențiată în Psihosociologie la Institutul Național de Informații, actuala Academie Națională de Informații, iar în anul absolvirii, 1998, a devenit șefa Compartimentului de Asistență Psihologică din cadrul SRI.
Începând cu 2007, Monica Licu a condus Compartimentul de Psihologie Medicală din cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” al SRI, iar între 2011 și 2012 a fost cadru didactic asociat la Facultatea de Științe ale Educației din cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”.
În 2014, Monica Licu a devenit conferențiar universitar la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, însă nu a predat în această instituție.
“Potrivit legislației în vigoare, ofițerii de informații sunt funcționari publici cu statut special. În acord cu Legea privind prevenirea și sancționarea actelor de corupție, singura activitate publică sau privată remunerată care nu îi plasează în incompatibilitate este cea didactică, mai precizează articolul din PressOne, semnat de Emilia Șercan.
Ulterior a predat la Universitatea de Medicină și Farmacie – Carol Davila, București.
Bogdan Licu și ajutorul pentru Cumpănașu
Când Alexandru Cumpănașu a început să aibă probleme cu proiectele pe care le derula cu fonduri europene, iar Ministerul Dezvoltării sesiza nereguli în desfășurarea lor, Bogdan Licu, soțul Monicăi Licu și, la acea vreme, șeful Parchetului General, i-a venit în ajutor fostului colaborator al soției sale.
Licu și Cumpănașu s-au afișat public în mai multe rânduri, ba chiar au anunțat, tot public, că au căzut de acord cu privire la înființarea unui birou comun pentru sesizarea abuzurilor autorităților care finanțează proiectele europene asupra beneficiarilor, adică exact situația în care se afla Cumpănașu care, chiar în acel moment, tranșa un litigiu cu Ministerul Dezvoltării.
“CNMR salută și susține numirea de către CSM a domnului Bogdan Licu în funcția de procuror general al României”, este unul dintre articolele laudative publicate pe site-ul Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, un alt ONG controlat de Cumpănașu. 
sursa foto: Captură CNMR.ro
Conform informațiilor publice, Alexandru Cumpănașu și Bogdan Licu au avut o întâlnire oficială în 15 mai 2019, ocazie cu care au discutat, Cumpănașu ca președinte al CNMR și Licu ca procuror șef al României, despre presupusele abuzuri ale statului față de beneficiarii de fonduri europene, situație în care Alexandru Cumpănașu se afla la acel moment cu un alt ONG controlat de el – Asociația pentru Implementarea Democrației.
Captură cnmr.ro
Monica Licu, Bogdan Licu și Alexandru Cumpănașu nu au răspuns solicitării Context.ro pentru a transmite un punct de vedere.
Investigația Rise Project despre proiectul AID suspectat de nereguli
RISE Project a publicat, în noiembrie 2019, o investigație care arăta neregulile unui alt proiect european realizat de AID, asociație condusă de Alexandru Cumpănașu, și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Asociația a primit acces la un proiect cu o finanțare totală de 2,6 milioane euro, din care partea lui Cumpănașu era de 1 milion. Pentru acești bani, AID și câțiva funcționari ai ministerului s-au angajat să scadă nivelul corupției din administrația publică. Alexandru Cumpănașu și un grup de funcționari urmau să definească politicile anticorupție din minister, să organizeze o serie de seminarii și să redacteze câteva studii pe aceeași temă.
Investigația RISE Project a scos la iveală că fostul candidat la prezidențiale a luat bani dintr-un proiect în care a fost inclus fără o selecție adecvată. Practic, ministerul i-a oferit lui Cumpănașu acces direct și necondiționat la finanțări europene. Un audit al Ministerului Finanțelor a descoperit o serie de nereguli și finanțarea a fost oprită. Problemele legale ale proiectului au devenit publice abia după ce RISE Project a publicat investigația, până atunci secretul fiind păstrat în interiorul guvernului.
În preajma publicării investigației RISE Project, corpul de control al ministerului a demarat o nouă verificare a modului în care au fost cheltuiți banii europeni. Controlul și rezultatul lui au fost confirmate de minister pentru RISE Project.
La solicitarea Context.ro, Direcția Națională Anticorupție a transmis că pe rolul DNA au fost identificate două cauze penale care au vizat modalitatea de implementare a proiectului „Consolidarea sistemelor de integritate – cea mai bună strategie de prevenire a corupției în administrația publică”. În ambele urmărirea penală a fost începută in rem, în noiembrie 2020 și aprilie 2021, însă procurorii au dispus clasarea, pentru că „fapta nu e prevăzută de legea penală”.
Un raport de 10 pagini și 10.000 de euro
Abrudanu a elaborat, în 17 decembrie 2017, ”Raportul anual ”Indexul integrității în administrația publică locală”, ediția 2018”. Documentul integral a apărut în Libertatea, care a făcut public și un ordin de plată din 8 ianuarie 2018 prin care lui Abrudanu i s-a plătit suma de aproximativ 40.000 de lei.
Abrudanu a predat raportul în data de 05.01.2018. Raportul inițial are 10 pagini, din care prima pagină conține titlul raportului, a doua pagină conține numele autorului, data la care a fost realizat raportul și cui i-a fost predat, a treia pagină conține cuprinsul celorlalte pagini, a patra pagină conține o scurtă listă de abrevieri, în a cincea pagină sunt prezentate scopul și rezultatele proiectului european (sunt cele scrie în proiectul propriu zis) și în ultimele cinci pagini este descrisă metodologia de elaborare a Indexului.
Facsimil din raportul semnat de Onorica Abrudanu
Pe două dintre pagini sunt enumerate 16 legi și hotărâri de Guvern care vor sta la baza analizei cadrului legal în materie de anticorupție, iar mai apoi sunt prezentate acțiuni care vor fi realizate pentru scrierea indexului: analiza procedurilor administrative și a documentelor interne care reglementează activitatea desfășurată de autoritățile administrației publice locale, analiza obligațiilor legale ale autorităților administrației publice locale de raportare, monitorizare și control a implementării măsurilor prevăzute în SNA 2016-2020, analiza datelor solicitate autorităților publice locale etc.
Neconcordanța din plățile pentru Onorica Abrudanu
Conform documentelor din cadrul proiectului, Asociația lui Cumpănașu a rambursat pentru Onorica Abrudanu, expert în proiect, aproximativ 17 mii de euro (aprox. 82.000 lei).
În declarația de avere completată pe 19.02.2018, din calitate de consilier la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Onorica nu a trecut niciun ban încasat de la AID.
Însă în declarația de avere completată pe data de 24.04.2018 din calitatea de consilier în cadrul MDRAP, Onorica Abrudanu a notat că a primit de la AID România pentru drepturi de autori și activități conexe doar suma de 46.803 lei, jumătate din cât rambursase AID pentru ea.
Facsimil din declarația de avere a Onoricăi Abrudanu
Onorica Abrudanu a fost viceprimar al municipiului Zalău și subprefect al județului Sălaj. În 2013 a devenit inspector în serviciul anticorupție proaspăt înființat în MDRAP. Apoi a trecut prin mai multe poziții în cadrul aceluiași minister dar și prin Ministerul pentru Mediul de Afaceri.
CAZUL ONORICA ABRUDANU – CRONOLOGIE
12.12.2017 – Abrudanu a fost selectată ca expert în cadrul proiectului, în urma unui concurs de CV-uri în urma căruia a câștigat maximum de 100 de puncte.
13.12.2017 – Semnează contractul de cesiune de drepturi de autor cu AID. Valoarea contractului – 184.800 lei, deși în anexa nr. 1 este trecută suma de 234.800 lei. Pentru banii aceștia Abrudanu trebuia să genereze un index al integrității în cadrul administrației publice locale, ediția 2018 și realizarea unui studiu privind percepția publică referitoare la efectele măsurilor anticorupție la nivelul administrației publice locale. Perioada de desfășurare a contractului se întindea între 13.12.2017 și 05.04.2019.
27.12.2017 – Abrudanu elaborează deja raportul inițial pentru livrabilul: „Indexul integrității în administrația publică locală”
05.01.2018 – Onorica Abrudanu predă raportul.
08.01.2018 – Abrudanu încasează 40.420 lei net (47.040 lei brut).
Concomitent cu acest livrabil, Abrudanu mai predă două:
10.01.2018 predă raportul inițial aferent livrabilului “Analiza rezultatelor aplicării metodologiei și concluziile rezultate”, care are șapte pagini (din care primele două conțin date ale proiectului) și se referă la modalitatea prin care se va face studiul privind percepție publicului referitoare la efectele măsurilor anticorupție la nivelul administrației publice locale. Pentru asta a încasat, pe 11.01.2018, suma netă de 15.947 lei (17.640 lei brut).
10.01.2018 predă raportul inițial aferent livrabilului “Metodologie de autoevaluare instituțională, la nivelul angajaților din rândul administrației publice locale, din punct de vedere al impactului măsurilor preventive anticorupție incluse în documentele strategice din domeniu”. Are 7 pagini (primele două cu datele proiectului), pentru care a încasat, pe 11.01.2018, 15.820 lei net (17.500 brut).
În raportul pe care l-a făcut după predarea celor trei livrabile, ca să justifice banii încasați, Abrudanu a înșirat o listă cu cărți, studii sau legi consultate, analizate și conspectate care însumează 3036 de pagini + alte 11 legi fără număr de pagini. Practic, din momentul semnării contractului – 13.12.2017 și până la data la care a declarat că a terminat rapoartele inițiale – 27.12.2017, Abrudanu ar fi trebui să citească 3136 de pagini de specialitate în 14 zile, să și le însușească, să își sistematizeze cercetările și să scrie și trei rapoarte inițiale, în condițiile în care era și angajatul MDRAP, cu normă întreagă.
Onorica Abrudanu nu a răspuns solicitării Context.ro pentru a transmite un punct de vedere.
Cine este Bogdan Licu
Bogdan Licu (sursa foto: INQUAM Photos/ Octav Ganea)
Bogdan Licu (53 ani) este un magistrat controversat prin prisma studiilor absolvite, ajuns astăzi judecător la Curtea Constituțională a României. A fost pe rând numărul doi în Parchetul General, deși a primit aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii, dar și Procuror General interimar.
Licu a fost acuzat pentru prima dată de plagiat în anul 2015, atunci când jurnalista Emilia Șercan a descoperit 445 de pagini copiate fără citare în teza prim-adjunctului procurorului general, funcția ocupată de Licu pe-atunci.
La trei ani de la izbucnirea scandalului, Licu a cerut judecătorilor să oblige Ministerul Educației să îi retragă titlul de doctor obținut în 2011 la Academia Națională de Informații ”Mihai Viteazul” din subordinea SRI. Licu a pierdut în primă instanță, și a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Cu toate acestea, ministrul Justiției Cătălin Predoiu și-a susținut decizia de propunere a lui Licu, iar președintele Klaus Iohannis l-a numit în funcția de adjunct al procurorului general în 2020, deși societatea civilă s-a opus, la fel și CSM. Bogdan Licu a câștigat, în noiembrie 2021, dreptul de a renunța benevol la titlul de doctor obținut cu o teză suspectată de plagiat.
În cel mai recent CV publicat de Bogdan Licu, studiile acestuia se opresc la masterul absolvit în anul 2006, în domeniul Relații Internaționale și Integrare Europeană.
În ultimii 20 de ani au existat doar puține momente în care Bogdan Licu nu a deținut funcții de conducere sau n-a fost membru în instituții de control cum ar fi CSM (al cărui vicepreședinte a fost în 2009-2010, membru în 2010-2012 și consilier al președintelui CSM Alina Ghica, în 2012-2013) sau detașat în cadrul Departamentului de Luptă Antifraudă.
În perioada mai 2013-mai 2016, Licu a fost prim-adjunct al procurorului general, iar apoi a fost adjunctul acestuia. Licu a condus interimar Parchetul General în două momente, pentru scurtă vreme: în 2016, după demisia fostului procuror general Tiberiu Nițu, acuzat de DNA că a folosit ilegal o coloană oficială, și în 2019, după pensionarea fostului procuror general Augustin Lazăr.
Bogdan Licu a recunoscut, în timpul interviului în fața CSM, din martie 2020, că a făcut parte din Masonerie, dar că a ieșit în anul 2012. În urma prestației sale din timpul interviului, magistrații au constatat ”lipsa capacității de asumare a răspunderii”, “deficiențe de comunicare” și au argumentat că ”menţinerea în spaţiul public a unei ambiguităţi raportat la apartenenţa la o organizaţie cu caracter secret şi cu privire la unele acuzaţii de plagiat, creează aparenţa unei persoane controversate”.
În iunie 2022, Bogdan Licu s-a pensionat din funcția de procuror, după care a devenit judecător CCR, la propunerea PSD.
În 2008 și 2011, Bogdan Licu a împrumutat, în total, suma de 300.000 de euro care ar fi trebuit returnată până în 2020 lui Mircea Tudor, despre care Europa Liberă a scris că este un om de afaceri vecin, prieten și nașul lui Bogdan Licu.
În ultima declarație de avere depusă la numirea în funcția de judecător constituțional, în declarația de avere a lui Bogdan Licu mai apare doar un împrumut de 150.000 de euro de la Mircea Tudor, scadent în 2025.
Cine este Alexandru Cumpănașu
Alexandru Cumpănașu (sursa foto: INQUAM Photos/ Octav Ganea)
Alexandru Cumpănașu este fost politician, candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019, fondator al mai multor ONG-uri cu care s-a mufat la bani publici și europeni. A ajuns în atenția opiniei publice cu Asociația pentru Implementarea Democrației (AID) și Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR).
Cumpănașu a devenit viral pe rețelele de socializare după moartea a două adolescente din Caracal (cazul Gheorghe Dincă). Tragedia a fost exploatată politic de Cumpănașu, care se înrudea cu părinții uneia dintre adolescente și care a ventilat teorii ale consipirației, conform cărora cele două fete ar fi fost în viață.
Alexandru Cumpănașu a fost trimis în judecată de procurorii DNA Constanța, în decembrie 2022. Aceștia îl acuză că a mințit în privința studiilor superioare atunci când a aplicat pentru un post de expert într-un proiect european al SNSPA. Cumpănașu a negat, în momentul în care a fost inculpat de DNA (2019), că a prezentat documente false în momentul angajării la SNSPA și spunea că îl va da în judecată pe rectorul Remus Pricopie, pentru că i-a ”afectat imaginea”, după ce instituția a anunțat că va lua măsuri în urma unor verificări suplimentare.
Cumpănașu este și mason, membru al Marii Loje Naționale din România, potrivit declarației sale de interese din 2019.
Asociațiile lui Cumpănașu au derulat proiecte europene de sute de milioane de euro în parteneriat cu Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării, primării de sectoare din București sau MAI.
G4Media a arătat în 2019 și cum și-a construit în ultimii ani o rețea de colaborări care l-a pus în situația de a fi șeful, în cadrul Coaliţiei Naţională pentru Modernizarea României (CNMR), unui fost premier interimar, al unor miniștri și șefi de mari universități.
Printre subordonații de la acel moment ai lui Cumpănașu din CNMR s-au numărat un fost prim-ministru interimar și fost ministru al Educației (Sorin Cîmpeanu), un fost șef al SRI (Costin Georgescu), fostul negociator – șef cu UE (Vasile Pușcaș), un fost șef al Armatei Române (generalul Constantin Degeratu). Printre cei care l-au susținut pe Cumpănașu, aducându-și organizațiile sub umbrela Coaliţiei Naţională pentru Modernizarea României, s-au numărat Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române și rectorul UBB Cluj, precum și rectorii celor mai mari universități din țară, reuniți în două instituții distincte: Consiliul Național al Rectorilor și Consorțiul Universitaria, scrie Context.ro.
