vin. iul. 1st, 2022

Blocul Național Sindical a transmis atât Ministerului Energiei, cât și Senatului că abordarea simplistă privitoare la decarbonizarea sectorului energetic intră în coliziune cu interesele naționale de securitate, așa cum sunt ele definite în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. Totodată, BNS a cerut ca nicio termocentrală pe cărbune să nu se închidă până nu vor fi puse în funcțiune capacități noi de producție.

Discuțiile pe marginea proiectului de ordonanță a decarbonizării, pe care Comisia Europeană ne obligă s-o adoptăm până pe 30 iunie, au devenit din ce în ce mai aprinse.

Cel puțin în Comisia economică a Senatului, problemele grave generate de punerea în aplicare a acestui act normativ aberant par să fi fost conștientizate de toate partidele din coaliție.

Blocul Național Sindical (BNS) a atras atenția că această abordare simplistă privitoare la decarbonizarea sectorului energetic, fără a asigura alternative solide care să ducă la consolidarea securității energetice a României, intră în coliziune cu interesele naționale de securitate, așa cum sunt ele definite în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.

”Am cerut senatorilor, dar și Ministerului Energiei schimbarea filosofiei legii, pentru că acest act normativ prevede numai închideri, iar el trebuie să se bazeze și pe deschideri. Nu trebuie să închidem nimic până nu punem înainte ceva în loc în sistemul energetic național, în aceleași condiții. Dacă vrei să scoți 400 de MW din bandă o faci în momentul în care ai pus 400 de MW în bandă. Asta ar însemna asumarea unor termene, a unor obiective clare și a unor resurse financiare pentru construirea unor capacități de producție. Nu poți lăsa sistemul energetic național doar în bătaia vântului”, ne-a declarat Dumitru Costin, președintele BNS.

Piața energetică, în cădere liberă

Sindicaliștii de la BNS am cerut și rescadențarea termenelor, pentru că datele problemei din proiectul de ordonanță ordonanță sunt schimbate complet după conflictul din Ucraina, care a generat sancțiuni împotriva Rusiei și a dat peste cap piața de energie.

”Nu știm când și cum se vor reașeza lucrurile, pentru că nimeni nu poate spune acum când se vor ridica sancțiunile împotriva Rusiei, care înseamnă, înainte de toate, acces la gaze. Că noi tot visăm capacități noi pe gaze, dar să vedem cu ce gaze le punem la treabă. Deja apar probleme în lanț, se preconizează și o criză a produselor petroliere. Asumarea și renegocierea PNRR-ului nu este doar o chestiune a României, ci o au alte 14 state UE care produc energie pe bază de cărbune. Termenele din actualul PNRR sunt prea optimiste pentru perioada tulbure pe care o traversăm și riscurile sunt uriașe pentru România”, ne-a precizat președintele BNS, Dumitru Costin.

Liderul BNS a mai solicitat și schimbarea sintagmei ”închidere ireversibilă” a centralelor pe cărbune, pentru că anumite capacități trebuie băgate în conservare și, prin lege, să se aloce și resursele financiare. ”Aceste capacități trebuie să poată fi oricând pornite dacă îți apare vreo criză, cum a apărut aceasta”, a arătat Dumitru Costin.

ANRE cere amânarea închiderii termocentralelor

Prezenți la dezbaterea de la Comisia economică a Senatului, reprezentanții ANRE au susținut și ei necesitatea amânării închiderii termocentralelor până când vom avea alte capacități care să producă energie constant. O altă problemă semnalată a fost cea a termoficării, închiderea termocentralelor programată de ministrul Virgil Popescu lăsând fără căldură și apă caldă trei municipii, Iași, Râmnicu Vâlcea și Craiova, scrie Claudia Marcu pentru Național.