sâm. feb. 4th, 2023

Articol preluat stirileromanilor.ro

Exploatarea gazelor în Marea Neagră se apropie cu paşi rapizi, însă niciunul dintre cei care deţin astăzi puterea în România nu spune realitatea: aceste gaze vor merge direct în Austria printr-o conductă construită special în acest scop.

Iar peste 10-15 ani, când România va epuiza resursele terestre de gaz, noi vom ajunge să importăm gaz din Rusia pentru că nu ne vom putea atinge de gazul extras din apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, care va merge direct în Occident, scrie Ziarul Financiar.

Această conductă este BRUA, despre care se spune că va conecta Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Însă conducta vine în România cu o capacitate de 1,5 mld. mc anual şi pleacă spre Ungaria cu o capacitate de 4,4 mld. mc anual. Iar din Bulgaria de fapt nu va veni niciun pic de gaz, pentru că pur şi simplu Bulgaria nu are gaz şi nici nu este conectată la vreo magistrală din Turcia prin care este adus gaz din Orient spre Occident.

Mulți spun că este un nonsens să ajungi să fii şi exportator, şi importator şi să nu satisfaci întâi cererea geografic cea mai apropiată. Astăzi nu avem o dezbatere privind această opţiune – dacă mai e posibil să optăm într-un mod diferit.

„Avem doar un lung şir de întâlniri al căror conţinut este secret între cei care se perindă în administraţia ţării şi directorii OMV Petrom – Exxon, cum a fost şi cea din această săptămână. De asemenea, avem tot felul de mesaje de la diverse companii de lobby şi de consultanţă care ne spun că deja în România sunt cele mai multe redevenţe şi nu cumva să se gândească cineva să le mărească”, scrie Sorin Pâslaru, redactorul-șef al ZF.

Pentru orice ţară din lume, resursele naturale sunt o binecuvântare dacă cei care conduc acea ţară nu o trădează sau nu sunt corupţi, dacă ştiu să le folosească pentru concetăţenii lor, mai spune editorialistul.

Gazoductul BRUA

Proiectul BRUA, gazoductul care acum stă gol, se va amortiza prin tarifele plătite de consumatori. Doar 40% din investiţia de 479 mil. euro este nerambursabilă, restul se împarte la toţi

Este cel mai mare proiect de infrastructură care se face astăzi în România şi Comisia Europeană a alocat bani speciali în acest scop. Şi vine şi presează pentru construcţia acestuia cum nu vine pentru nici un alt proiect de infrastructură. Măcar dacă am cere o autostradă în schimbul gazului.

Ce este uimitor în toată povestea este cum încearcă să ne fie „vândută“ – „diversificare surse de aprovizionare“, „creşterea puterii de negociere“, „vom fi un hub energetic regional“. Undeva, cineva are mesajele pregătite. „Cu toate schimbările de guverne/miniştri din ultimii 3-4 ani, proiectul continuă neabătut şi mesajele acoperitoare au acelaşi conţinut”, arată Sorin Pâslaru.

Rezervele de gaz în Marea Neagră sunt estimate la 80-120 miliarde de metri cubi. România consumă astăzi pe an 12 miliarde de metri cubi, din care 10 miliarde producţia Romgaz şi a Petrom.

 Peste 50% din gospodăriile din România nu au acces la gaze, dar consumatorii finali vor plăti, direct sau indirect, chiar şi proiectele de care nu beneficiază aşa cum este cazul gazoductului BRUA, care acum funcţionează la circa 0,2% din capacitatea instalată.

Gazoductul BRUA, care a fost finalizat anul trecut, şi care ar fi trebuit să contribuie la diversificarea şi stabilitatea alimentării cu gaze a regiunii stă în continuare aproape gol, depinzând de rapiditatea cu care se mişcă partea bulgară în finalizarea unor lucrări de intercornectare.

Pe de altă parte însă, investiţia a fost inclusă în baza de active regle­men­tate (BAR) a Transgaz, astfel că firma îşi va putea recupera investiţia prin intermediul tarifelor reglementate.

«Activele rezultate în urma investiţiilor realizate de operator se includ în BAR începând cu data pu­nerii în funcţiune a acestora. Proiectul BRUA a avut puneri în funcţiune parţiale. Astfel, majoritatea activelor rezultate în urma derulării proiectului au fost finalizate în cursul anului 2020 şi au fost recunoscute în BAR începând cu 1 octombrie 2020, iar cele care au fost puse în funcţiune în prima parte a anului 2021 se vor include în BAR începând cu 1 octombrie 2021“, explică reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

BRUA, un proiect care ar trebui să creeze o reţea de gaze în regiune pentru a limita dependenţa de gazele ruseşti, a fost declarat strategic de Uniunea Europeană, însă s-a lovit de mai multe piedici din partea Ungariei, Bulgariei, Greciei sau autorităţilor romaneşti.

În total, investiţia finalizată anul trecut s-a ridicat la 478,6 mil. euro aproape 40% din cheltuielile eligibile estimate fiind acoperite de Uniunea Europeană printr-un grant în valoare 179,3 mil. euro. Bani au venit şi de la BEI, 50 de milioane de euro, de la BERD, 60 de milioane de euro, dar şi de la Transgaz, sumele acestea urmand însă a fi recuperate prin tarife.